Cu totii am auzit de drojdie, si stim despre aceasta ca este utilizata la prepararea painii, insa exista si drojdie de bere care se foloseste pentru a face berea. Exista insa diferite alte tipuri de drojdie, insa acest articol este dedicat drojdiei de bere.
Veti putea descoperi o multime informatii cu privire la aceasta drojdie de bere, deci in mod evident trebuie sa cititi pana la ultimul rand acest articol.
Drojdia de bere este de asemenea folosita pe post de supliment nutritiv. Este o sursa bogata de crom, care va poate ajuta corpul sa mentina nivelurile normale de zahar din sange. Este de asemenea, o sursa de vitamine B. Drojdia de bere este considerata un probiotic si este utilizata pentru a ajuta digestia.
Ce face drojdia de bere?
Drojdia de bere contine organisme mici (microflora) care ajuta la mentinerea bunei functionari a tractului digestiv. Drojdia de bere este un supliment nutritiv si poate creste nivelul de energie si intari sistemul imunitar. Este o sursa bogata de: crom, proteine, potasiu, seleniu, zinc, magneziu si fier.
Probabil nu stiati acest lucru despre drojdia de bere, dar este o sursa foarte buna si de vitamina B, si ofera tiamina (vitamina B1), riboflavina (vitamina B2), niacina (vitamina B3), acid pantotenic (vitamina B5), piridoxina (vitamina B6), acid folic (vitamina B9) si biotina (vitamina B7).
Care sunt beneficiile drojdiei de bere?
Dovezile care sustin beneficiile sanatatii drojdiei de bere lipsesc in general. Cu toate acestea, practicienii alternativi considera ca substantele nutritive din drojdia de bere pot ajuta la tratarea problemelor digestive (cum ar fi diareea si colita), a afectiunilor respiratorii (inclusiv raceala, gripa si febra fanului) si a tulburarilor cronice, cum ar fi diabetul si colesterolul ridicat.
Diaree infectioasa
In ciuda utilizarii sale ca remediu antidiareic, nu exista prea multe dovezi ca drojdia de bere poate ajuta de fapt in aceasta privinta. Singura exceptie a fost considerata a fi utilizarea sa in tratarea diareei cauzate de bacteria Clostridium difficile (cunoscuta si sub numele de C. difficile).
Cu toate acestea, cercetari mai recente au concluzionat ca numai S. bouldardii, o varianta apropiata a drojdiei de bere, este eficienta impotriva infectiei cu C. difficile
Sindromul colonului iritabil
Drojdia de bere poate fi utila in tratarea sindromului intestinului iritabil (IBS), o tulburare digestiva caracterizata prin dureri abdominale, gaze, diaree si constipatie. Potrivit unei revizuiri a studiilor din 2017 care a aparut in Jurnalul Mondial de Gastroenterologie, persoanele cu IBS carora li s-a furnizat drojdie de bere, aveau cu 51% mai multe sanse sa experimenteze o reducere de cel putin 50% a simptomelor IBS comparativ cu placebo.
Infectii ale tractului respirator superior
Unii cred ca drojdia de bere trateaza raceala obisnuita, gripa si alte infectii ale tractului respirator superior. In timp ce mecanismul exact de actiune ramane inexplicabil, sustinatorii sustin ca drojdia de bere creste raspunsul imunitar intr-un mod care ajuta organismul sa se „trateze singur”. Exista unele dovezi in acest sens.
Un studiu din 2012 din Utah a raportat ca femeile carora li se furniza zilnic un supliment de drojdie de bere, aveau cu 12% mai putine infectii ale tractului respirator superior dupa 12 saptamani, decat femeile ofereau un placebo. Exista, de asemenea, unele dovezi ca suplimentele pe baza de drojdie de bere pot reduce severitatea infectiilor tractului respirator superior la cei care sunt deja bolnavi.
Diabet
S-a demonstrat ca factorul de toleranta la glucoza (GTC) care s-a gasit in drojdia de bere, poate sa creasca raspunsul la insulina. Probabil o face prin legarea la insulina si cresterea absorbtiei sale in vasele de sange. Aceasta actiune poate fi benefica in special persoanelor cu rezistenta la insulina.
Un studiu din 2013 publicat in Jurnalul International de Medicina Preventiva a raportat ca adultii cu diabet zaharat de tip 2 carora li s-au administrat 1.800 de miligrame de drojdie de bere pe zi, au inregistrat o scadere cu 9% a glicemiei in repaus alimentar dupa 12 saptamani. Prin contrast, participantii carora li s-a administrat un placebo au avut 7 cresterea% a nivelului de glucoza din sange.
