Sunt foarte multe firme de transport decedati si prin urmare trebuie sa fiti foarte atenti la modul in care va alegeti aceste servicii. Va recomandam sa dati click pe linkul de mai sus si veti gasi de departe cele mai bune astfel de servicii.
In acest articol va prezentam cele mai ciudate obiceiuri ale dacilor pentru inhumari si de ce radeau ei si erau fericiti la inmormantari.
Ritualurile funebre ale dacilor ii impresionau si pe contemporanii lor. Acestia obisnuiau sa petreaca si sa fie vezeli la inmormantari si in rugurile in care erau arse toate cadavrele barbatilor, sotiile lor aveau obiceiul de a se arunca si ele.
Moartea era primita cu fericire de daci dupa cum spun istoricii. Istoricul herodot este autorul marturiilor fascinante despre popoarele care isi duceau viata in actualul nostru teritoriu si in toate celelalte tinuturi din Tracia acum 2500 de ani.
Acest istoric antic a descris si modul foarte neobisnuit in care geto dacii priveau moartea si se raportau la ea. Ei se considerau nemuritori, asa cum spune Herodot si de aceea au putut infrunta fara sa le fie teama toate armatele fioroase ale lui Darius imparatul persan. Aceasta credinta in nemurire a fost data de credintele in Zmaloxis care era divinitatea suprema a dacilor.
Unul din ritualurile prin care getii infruntau moartea asa cum spune tot Herodot, este obiceiul lor de a sacrifica alti oameni pe care ii trimiteau soli la Zamolxis. Trimiterea unul sol se facea astfel. Mai multi dintre ei stand la rand tin trei sulite cu varfului in sus si altii care il apuca de maini si picioare pe cel destinat sa moara il leaga de mai multe ori si apoi il arunca in varfurile sulitelor.
Daca in cadere respectivul murea strapuns atunci ei cred ca zeul este binevoitor cu ei si daca nu moare atunci il invinuiau pe sol si il considerau un om rau. Dupa ce dau vina pe el incearca si cu alt sol. Tot ceea ce au de cerut ii spun solului cat timp inca mai este in viata.
Dacii plangeau la nasteri si radeau la inmormantari. O relatare foarte impresionanta a aceluiasi sitoric este cea despre comportamentul emotional pe care il aveau stramosii nostri fata de moarte si viata. Discutand despre trausi, adica traci care locuiau in zona Muntilor Rodope, aflam ca rudele stateau in jurul bebelusului si plangeau toate nenorocirile pe care el avea sa le indure dupa ce a venit pe lume. Atunci se pomenesc toate durerile si suferintele omenesti.
Cand cineva murea trausii il ingropau glumind si fiind veseli. Cu prilejul acesta ei aduc aminte de toate nenorocirile de care oamenii scapa si araa cat e el de fericit in toate privintele ne informeaza autorul Crisan Horatiu. Sunt si alti autori antici pe care acesta ii citeaza in volumele sale.
Obiceiurile de la inmormantari ale dacilor erau neobisnuite fata de cele din prezent. Cei bogati erau inmormantati astfel. Cadavrul era expus tim de trei zile si apoi se sacrificau animale si avea loc un mare ospat iar mortul era fie ingropat fie ars.
